Acest articol este disponibil și în limba engleză (ENGLISH).

• Știați că? – lucruri mai puțin știute despre Madeira
• Am fost acolo – detalii despre vacanța noastră
• Impresii de călătorie – impresii după 1 săptămână petrecută în Madeira
• Itinerariu 7 zile – locații pe care le-am vizitat în Madeira

Madeira este un arhipelag din mijlocul Oceanului Atlantic ce aparține de Portugalia. Apărută cu câteva milioane de ani în urma erupțiilor vulcanice, Madeira are un aer exotic datorită climatului subtropical și a farmecului naturii. Insula este o destinație de vacanță perfectă în orice anotimp. Temperatura este relativ constantă pe timp de iarna, ~17°C, iar vara aceasta nu depășește 26°C.

Arhipelagul Madeira include următoarele insule:

• Madeira
• Porto Santo
• Desertas – insulă nelocuită
• Savage (cunoscută și sub numele de Selvagens) – insulă nelocuită

---

• Capitala arhipelagului este la Funchal iar orașul se află pe insula principală, Madeira.
• Madeira este una dintre cele două regiuni autonome ale Portugaliei (cea de-a 2-a regiune fiind arhipelagul Azore).
• Madeira a fost nelocuită până în 1419 când în urma unei furtuni violente, navigatorii portughezi au naufragiat în Porto Santo. Ulterior, aceștia au descoperit insula principală și fascinați de vegetația abundentă, au decis să o numească Madeira, cuvânt care în limba portugheză înseamnă “lemn”.
• Trunchiurile de copaci de pe insulă au fost folosite în construcția de nave portugheze, contribuind la succesul multor expediții pe mare precum cea a lui Vasco da Gama în India (1498).
• Cele mai importante rute comerciale către Indiile de Est treceau prin Madeira (sec. al XVII-lea).
• Plantațiile de viță de vie și trestie de zahăr au dominat economia insulei încă de la început. Mai târziu, în sec. al XVII-lea, vinul de Madeira a detronat zahărul ca element principal al economiei locale.
• În prezent există diverse soiuri de vin pe insulă, însa cele principale sunt Sercial, Verdelho, Bual și Malmsey.
• Christopher Columb a locuit o vreme în Porto Santo, fiind intermediar în comerțul cu zahăr.
• Pădurile subtropicale de lauri (laurisilva) de pe versanții nordici ai insulei fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Unele plante sunt endemice regiunii Macaronesia (arhipelagurile Azore, Madeira, Canare și Capul Verde).
• Insula Madeira are peste 2.172km de levadas (canale de irigație/apeducte) create pentru transportul apei din partea muntoasă a insulei către regiunile agricole mai uscate din sud. Acestea, împreuna cu tunelurile prin munți, au început să fie construite încă din timpul sec. al XVI-lea. Astăzi levadas produc hidroelectricitate și sunt in plus folosite drept trasee de drumeție.
• Aeroportul din Funchal este unul dintre cele mai spectaculoase și totodată periculoase aeroporturi din lume datorită amplasării sale. Pentru că pista de aterizare era foarte scurtă și făcea ca aterizarea să fie una foarte dificilă chiar și pentru cei mai experimentați piloți, în anul 2000 aceasta a fost extinsă, fiind parțial construită pe o platformă de 70m înălțime deasupra oceanului și susținută de 180 coloane.
• Cristiano Ronaldo s-a născut în Madeira. Aeroportul insulei este numit în onoarea superstarului de la Real Madrid, iar în Funchal a fost deschis în 2013 muzeul CR7.

---

LOCAȚIE

Madeira / Oceanul Atlantic.

DURATA & LUNA

O săptămână în ianuarie.

TRANSPORT

Bilete de avion:

• Amsterdam – Funchal → transavia.com

Închirierea mașinii → Madeira Rent

CAZARE

Ponta do Sol – Airbnb.

---

ZBOR → Zborul din Amsterdam cu Transavia ne-a costat numai 80 euro.

Aeroportul din Madeira este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai periculoase din lume datorită amplasării sale. La aterizare, avionul a lovit brusc cu roțile pământul ceea ce a generat ușoare exclamații de panică în rândul pasagerilor.

La decolare, totul a decurs lin și intenționat am ales un loc la geam pentru a admira norii colorați la apus și milioanele de luminițe care animau insula.

CLIMĂ → Temperatura s-a situat în jurul valorii de 17°C ziua, minima fiind de 7°C în zona Pico Arieiro pe timp de noapte.

LOCALNICI → Am rămas foarte plăcut surprinsă să întâlnesc extrem de mulți localnici care vorbeau o engleză impecabilă. În Funchal există inclusiv Cambridge School.

INFRASTRUCTURA → Pentru o insulă atât de mică, infrastructura este impresionantă. Madeira are peste 100 de tuneluri, multe poduri, viaducte și autostrăzi.

Scopul acestor investiții în drumuri este de a permite accesul ușor de la aeroport către orice punct de pe insulă, încurajându-i pe turiști să viziteze și alte zone înafară de capitală.

PLAJE → Madeira nu excelează la capitolul plaje. Cele naturale sunt foarte mici, motiv pentru care au fost amenajate plaje artificiale cu nisip adus din deșertul Sahara. Cei care râvnesc la plaje mari ar trebui să meargă pe insula vecină, Porto Santo, la care se poate ajunge cu barca sau cu avionul.

NATURĂ/VEGETAŢIE → Înainte de a fi colonizată, Madeira era acoperită aproape în totalitate de păduri. În prezent, laurisilva se întinde doar pe 16% din suprafața insulei. Cheresteaua a fost intens exploatată imedit dupa colonizare, iar în zilele noastre construcția de drumuri, procesul de urbanizare și agricultura au condus la distrugerea multor altor zone verzi.

Frumusețea pădurii de lauri este aproape unică în lume. Crengile copacilor care se întind asemenea unor brațe acoperite de mușchi și licheni îți dau impresia că te poftesc într-o lume de basm. Aceeași senzație am avut-o atunci când am vizitat Tenerife (Insulele Canare). În Madeira se găsește cea mai mare pădure de lauri din Macaronesia.

O altă experiență fascinantă este să vezi răsăritul la Pico do Arieiro. Aflat la peste 1,800m altitudine, drumul te poartă deasupra norilor până la Pico do Arieiro (1,818m), acesta fiind unul dintre punctele de unde începe urcarea către cel mai înalt vârf al insulei, Pico Ruivo (1,862m).

FRUCTE → Atunci când mergem într-un loc exotic avem grijă să gustăm toate fructele locale. Madeira este locul în care am văzut cele mai multe plantații de bananieri. E de înțeles faptul că insula a fost un mare exportator european de banane până la modificarea reglementărilor UE privind mărimea bananelor. Bananele lor mici sunt însă mult mai dulci.

În Madeira am gustat multe alte fructe locale precum tamarilho, passion fruit, banana passion fruit, sugar-apple (custard apple), fructele de filodendron (Swiss cheese plant/monstera deliciosa). Dintre acestea, custard apple și fructul filodendronului mi-au plăcut cel mai mult.

PEȘTE → Madeira este privilegiată să fie complet înconjurată de ocean, fauna subacvatică fiind foarte bogata (peste 500 specii de pești, pe lângă restul de alte vietăți).

Dieta mea este predominant vegană, însă atunci când merg în vacanță gust din specialitățile locale care includ pește. Dintre toți peștii, black scabbardfish mi s-a părut cel mai urât ca aspect, arătând ca un mic monstruleț. Codul uscat și sărat (bacalhau) era cel care mirosea cel mai puternic în supermarket. Acesta este uscat la soare după o rețetă ce datează încă din sec. al XVI-lea.

CONCLUZIE GENERALĂ → Am menționat mai sus impresiile pozitive cu privire la Madeira. Rezumându-le, pot spune că am ramas impresionată de infrastructura insulei, de engleza perfectă a majorității localnicilor, de multitudinea plantațiilor de bananieri, am mâncat pentru prima dată un fruct de filodendron, m-am reîndrăgostit de pădurea de lauri pe care o descoperisem inițial cu un an în urmă în Tenerife.

Acum urmează rândul lucrurilor care mi-au plăcut mai puțin în Madeira sau care mi-au displăcut complet. Mâncarea mi s-a părut mult mai scumpă decât în Tenerife (Insulele Canare), iar benzina aproape dublă ca preț. Cel mai deranjant lucru pe parcursul vacanței mi s-a părut poluarea, existând extrem de multe mașini vechi care păreau a fi Non-Euro sau cu normă de poluare mică. Nu îi înțelegeam pe localnici cum pot merge prin tuneluri cu geamurile de la mașini lăsate în jos, în condițiile în care tunelurile nu păreau să aibă instalațiile de aerisire în funcțiune. În capitală, mirosul de gaze de eșapamente era și mai puternic și supărător. Nu vreau să îmi imaginez cum este în plin sezon turistic. În plus, insula mi s-a părut suprapopulată, aproape peste tot găsindu-se locuințe sau alte construcții. Mă așteptam să găsesc mai multe zone sălbatice și verzi într-un loc atât de izolat de restul continentului.

Per total, vacanța în Madeira a fost una frumoasă, nu foarte costisitoare și am avut noroc de o vreme placută, cu mici stropi de ploaie din când în când.  

---

Itinerariu 7 zile

Apăsați pe săgeata mică de pe hartă (colțul din stânga sus) pentru a vedea numele tuturor obiectivelor turistice menționate în acest articol.

Ziua precedentă

• sosire în Madeira

ZIUA 1

• Vereda do Areeiro
• Pico do Areeiro
• drumeție PR1 Pico Ruivo

ZIUA 2

• Achadas Da Cruz
• Fajã da Quebrada Nova
• Porto Moniz
• Funchal – Mercado dos Lavradores

ZIUA 3

• drumeție PR8 Vereda da Ponta de São Lourenço
• Funchal

ZIUA 4

• cu catamaranul în căutare de delfini

ZIUA 5

• Achada do Teixeira
• drumeție PR9 Levada do Caldeirão Verde

ZIUA 6

• drumeție PR6 Levada das 25 Fontes
• Risco
• Casa do Rabaçal
• Ponta do Sol

ZIUA 7

• • Funchal
  • Madeira Botanical Garden
  • plecare din Madeira

---

Ziua precedentă

• sosire în Madeira

Am ajuns în Madeira într-o zi de sâmbătă cu un zbor direct Transavia cu plecare din Amsterdam. Auzisem că pista din Funchal este foarte scurtă, ceea ce face ca aterizările să fie mai dificile. Totul a decurs perfect până în momentul în care avionul a lovit cu roțile pământul. Am crezut că se va rupe în două, niciodată nu mai resimțisem impactul cu solul atât de puternic. Dar au fost doar câteva secunde de exclamații, apoi toată lumea a început o rundă de aplauze, în semn de recunoștință că am aterizat cu bine.

Primul contact cu insula a fost unul frumos, cerul era pictat in nuanțe de bleu și roz datorită apusului, cu o briză care sufla liniștită, iar oceanul se arăta în toată splendoarea lui chiar vizavi de aeroport.

După ce am luat mașina din aeroport de la Madeira Rent, ne-am îndreptat către capitala Funchal unde am făcut provizii de alimente de la un supermarket, apoi ne-am îndreptat către cazare. Am rezervat o casa în Ponta do Sol, orășel aflat la jumătate de oră cu mașina de Funchal.

După ce ne-am pregătit cina și am mâncat, am mers direct la culcare pentru că planul era ca a doua zi să ne trezim la 6 dimineața și să mergem să vedem răsăritul de la Vereda do Areeiro.

---

ZIUA 1

• Vereda do Areeiro
• Pico do Areeiro
• drumeție PR1 Pico Ruivo

Am regândit planul odată ce a sunat alarma la 6am. Ne-am trezit în final pe la 9am și am plecat să urcăm pe vârful Pico Ruivo (1861m, traseu PR1).

Am ajuns la Vereda do Areeiro în jur de ora prânzului. În depărtare se vedeau norii albi și pufoși deasupra oceanului și un parc eolian cocoțat pe un platou de munte. Am parcat mașina lângă stația radar și am pornit pe traseu spre Pico Ruivo. Am ales traseul galben (O), mai dificil, însa mai scurt decât cel roșu (E) având o lungime de 6.1km. Traseul este bine amenajat și întreținut și constă în numeroase succesiuni de trepte (metalice sau din pietre), tuneluri, urcări-coborâri.

Cand am ajuns pe platoul de la Pico Ruivo am fost întâmpinați de o vreme destul de înnorată, totul era învăluit în nori. Am avut însă ocazia să vedem fenomenul Gloria. Acesta este un fenomen optic și constă în proiectarea umbrei unei persoane sau obiect pe un nor sau o zonă cu ceață. În câteva momente a început să burnițeze. Trebuia sa fim atenți pentru că pietrele/scările alunecau.

Aproape de asfințit, o lumina caldă și gălbuie a învăluit tot peisajul. Treptat, vremea începuse să fie mult mai rece și bătea un vânt tăios mai ales în porțiunea de crească expusă. Într-un final am ajuns cu bine înapoi la mașină. Termometrul arăta 7°C. Aceea avea să fie cea mai intensă și mai lungă drumeție din Madeira.

Am luat cina la:

• Taj Mahal / Funchal

---

ZIUA 2

• Achadas Da Cruz
• Fajã da Quebrada Nova
• Porto Moniz
• Funchal – Mercado dos Lavradores

Următoarea zi am decis să o petrecem în Porto Moniz. Partea de vest a insulei este mult mai sălbatică și mai bogată în vegetație.

Prima oprire a fost la gondola de la Achadas Da Cruz. Stația se află pe marginea unei prăpastii, iar gondola te coboară până la baza muntelui, lângă ocean, unde se află un sat mic cu case modeste în care locuiesc numai câțiva oameni, Fajã da Quebrada Nova. Gondola coboară foarte abrupt, aproape de verticală, iar vântul puternic face ca experiența să fie una cu adevărat palpitantă. Priveliștea este însă pe măsură. Crestele stâncoase ale muntelui se termină abrupt chiar la poalele satului, iar apa înspumegată a oceanului se lovește puternic de mal.

Am pornit apoi către Porto Moniz pentru a vedea piscinele naturale. Rocile vulcanice au format în zona piscinelor niște forme spectaculoase (conuri, arcade etc) ascuțite și dramatice de care apa oceanului se lovește cu putere, arătând încă o data forță oceanului. Știam de la început că nu ne vom scălda în ocean, ținând cont că temperatura de afară era de maxim 20°C. Ne-am rezumat la a-i privi de la distanță pe curajoșii care se aventuraseră să se scalde în piscine, nu mai mult de 10 persoane în decurs de câteva ore cât am stat noi prin zonă.

În a doua parte a zilei ne-am îndreptat către capitală pentru a cumpăra fructe de la o piață locală, Mercado dos Lavradores. Colorată, nu foarte animată și aglomerată (poate și din cauza că nu era weekend), vânzătorii își etalau florile, suvenirurile și fructele care mai de care mai colorate. Prețurile la fructe mi s-au părut puțin cam piperate (1kg de papaya costa 4,5€,  un ananas costa 10€). După vizita la Mercado dos Lavradores am tras concluzia că aceea este o capcană pentru turiști. Noroc cu amicii noștri care descoperiseră un magazin de fructe chiar vizavi de piață unde prețurile erau mult mai convenabile. Drept urmare, la cină am avut parte de o porție copioasă de fructe proaspete și dulci.

Am luat prânzul la:

• Aqua Natura / Porto Moniz

---

ZIUA 3

• drumeție PR8 Vereda da Ponta de São Lourenço
• Funchal

În următoarea zi am decis să mai facem o drumeție. Am ales Vereda da Ponta de São Lourenço (PR8) din extremitatea estică a insulei. Traseul constă în mare parte dintr-o succesiune de urcări/coborâri pe creasta unor coame deluroase. Odată ajunși în parcarea de la baza traseului, a început ploaia și un vânt foarte puternic. Am hotărât însă să ignorăm vremea și să pornim pe traseu.

La nici un kilometru distanță de la pornire, porțiune ce a fost destul de ușoară, am ajuns la marginea stâncilor. Oceanul învolburat se izbea cu putere de acestea creând un peisaj dramatic și spectaculos totodată.

Am făcut o oprire mai lungă la Casa do Sardinha, deschisă zilnic între 10h-15h, de unde poți cumpăra o bautură sau o gustare. Cei care vor să ajungă direct la Casa do Sardinha, pot opta pentru excursia pe mare. De la Casa do Sardinha începe urcarea cea mai abruptă până la punctul final al traseului. Odată ajuns pe micul platou de la capătul traseului, ai vedere către 3 insule nelocuite aflate în imediata apropiere, Agostinho, Desembarcadouro și Farol.

Drumul de întoarcere l-am parcurs mult mai rapid, mânați fiind de senzația de foame. După cina pe care am luat-o în Funchal am făcut o plimbare scurtă în port acolo unde era ancorat un vas de croazieră.

Am luat cina la:

• Casal da Penha / Funchal (1 stea Michelin)

---

ZIUA 4

• cu catamaranul în căutare de delfini

Această zi a fost una dintre cele mai frumoase zile petrecute în Madeira. Am decis să rezervăm un tur cu barca pentru a vedea mamiferele marine. Am cumpărat bilete de la VMT Madeira (35€/persoană/plimbare de 3 ore).

Imediat ce ne-am apropiat de primul grup de delfini, a început extazul. Eram cu toții bucuroși de spectacolul care se desfășura sub ochii noștri. Delfinii ieșeau pe rând câte puțin din apă spre deliciul publicului care era cu aparatele foto ațintite pe ei. Nu a trecut mult timp și a apărut un alt grup de delfini, aparent din altă specie. Aceștia din urmă erau mult mai energici și mai vioi. Se adunau în grupuri de câte 3-4 și înnotau în tandem, paralel cu ambarcațiunea. Cu toate că venisem pornită pe ideea că vreau să văd balene, faptul că am văzut în schimb atâția delfini a fost chiar mai spectaculos decât mă așteptasem.

Drumul de întoarcere l-am parcurs paralel cu țărmul la apusul soarelui, trecând pe lângă multe complexe hoteliere. Așa avea să se încheie acea zi scurtă, dar splendidă.

Am luat cina la:

• Casal da Penha / Funchal (1 stea Michelin)

---

ZIUA 5

• Achada do Teixeira
• drumeție PR9 Levada do Caldeirão Verde

Dimineața următoare a început promițător cu trezirea la ora 6am, intenția fiind aceea de a urca pe munte pentru a prinde răsăritul de la ora 8am. Ne-am îmbarcat cu toții în mașină și am pornit către Achada do Teixeira. Drumul, delimitat de ambele părți de tufe de hortensii, era foarte pustiu la ora aceea. Doar câte un iepure ne mai tăia din când în când calea.

Treptat începusem să ne dăm seama că s-ar putea să n-avem nici o șansă să vedem răsăritul din cauza norilor cenușii care nu păreau să părăsească cerul. Odată ajunși la destinație, a fost cert faptul că trezirea matinală a fost în zadar căci a început ploaia. Am renunțat la planul de a face drumeția dintre Achada do Teixeira și Encumeada și după ce am luat micul dejun în mașină (aveam provizii de acasă), am făcut cale întoarsă. Deja pe lângă ploaie, aveam parte și de ceață.

Ca să nu ratăm totuși acea zi pe care o începusem relativ bine, am zis să vedem pădurea de lauri de pe traseul Caldeirão Verde care se afla aproape de Achada do Teixeira. Am ajuns cu mașina la parcarea de la începutul traseului (pentru care am plătit suma de ~3€/parcare/jumătate de zi), însă ploaia tot nu se oprise. Ne-am echipat bine și am pornit pe traseu. Deja de la început, natura ne oferea un spectacol minunat. Era foarte verde și trimitea un aer proaspăt.

Pădurea de lauri din Madeira a întrat în patrimoniul UNESCO încă din 1999. Poteca de pe traseul Caldeirão Verde este foarte bine amenajată și accesibilă tuturor drumeților pentru că diferența de nivel este foarte mică. Există un șanț cimentat (levadas/apeducte) care a fost amenajat paralel cu traseul și care colectează apa scursă de pe munte transportând-o către regiunile agricole mai uscate din sud. Am înaintat până la prima cascadă de pe traseu situată la ~2h distanță unde am făcut câteva poze, apoi am decis să ne întoarcem la mașină.

Mai târziu am vrut să mergem pe traseul Levada das 25 Fontes însă ploua din nou așa că am venit direct la vilă pentru restul zilei. Seara am petrecut-o urmărind un film mai vechi pe Netflix, Mr Nobody.

---

ZIUA 6

• drumeție PR6 Levada das 25 Fontes
• Risco
• Casa do Rabaçal
• Ponta do Sol

Înainte de plecarea de pe insulă am decis să mergem pe traseul rămas restant din ziua precedentă, Levada das 25 Fontes. După maxim jumătate de oră de la începutul traseului am ajuns în dreptul celui mai lung tunel pe care l-am parcurs vreodată pe jos. Am numărat pașii parcurși în timpul traversării tunelului îngust și mi-au ieșit peste 1000 la numărătoare.

Traseul a fost asemenea celui de la Caldeirão Verde, tot prin pădurea de lauri și mergea paralel cu un șanț cimentat care colecta apa scursă de pe munte. Capătul traseului a fost la o cascadă care forma o lagună mică de culoarea smaraldului.

Ne-am îndreptat apoi către o altă cascadă din zonă urmând indicatorul Risco. Aflat la o altitudine de 1000m, șiroiul de apă cade cu putere în prăpastie, aruncând stropi în toate direcțiile.

Următoarea oprire a fost la Casa do Rabaçal (1160m), o cabană foarte cochetă înconjurată numai de natură și la care se poate ajunge inclusiv cu mașina. Am petrecut în curtea cabanei jumătate de oră dând de mâncare păsărilor care se certau între ele care să apuce mai repede din firimiturile din palmele noastre.

Pe seara am coborât în centrul orășelului unde eram cazați, Ponta do Sol, pentru a lua cina.

Am luat cina la:

• Maré Alta / Ponta do Sol

---

ZIUA 7

• • Funchal
  • Madeira Botanical Garden
  • plecare din Madeira

Avionul de întoarcere către Amsterdam l-am avut după masa, așa că prima parte a zilei am petrecut-o în Funchal. Am vizitat Madeira Botanical Garden, o oază de liniște și un strop de culoare din mijlocul capitalei insulei.

Până la grădina botanică se poate ajunge cu mașina sau cu gondola (Funchal Cable Car). Urcarea oferă turiștilor o perspectivă unică asupra orașului și după ce trece de grădina botanică, gondola ajunge până la mica suburbie Monte, cocoțată pe muntele vecin cu capitala. Puncul de atracție principal al grădinii îl constituie Choreographed Gardens, o porțiune în care plantele sunt așezate în funcție de culoare pentru a compune diverse figuri geometrice sau litere.

Înainte de decolare, ca o măsură preventivă, personalul din avion a pulverizat cu spray în cabină împotriva insectelor. Apoi avionul a prins altitudine chiar în timpul apusului de soare, prilej cu care am mai admirat încă o data norii colorați care învăluiau insula.

---

Urmăriți în continuare postările #IDRTravel pentru a descoperi multe alte locuri frumoase de pe pământ.

Să fie zâmbete,

Bianca