#IDRPlaces – Muzeul Etnografic Tropenmuseum – Amsterdam

Acest articol va fi disponibil în curând și în limba engleză (soon in ENGLISH).

Dorința mea de a vizita cât mai multe muzee din Amsterdam a venit într-un mod spontan în timp ce ascultam un vlog al carismaticei Andreei Balaban (vă recomand să o urmăriți dacă sunteți pasionate/pasionați de fashion, vintage, beauty și vreți să vedeți conținut de calitate). În acel video Andreea menționa despre Muzeul Genților din Amsterdam. Mi-a stârnit imediat interesul și am căutat mai multe detalii pe internet. Recunosc că nu eram un mare fan al muzeelor, preferând mai degrabă să descopăr natura, însă locuiam deja de 1 an în Amsterdam și mi se părea ciudat că nu cunosc mai nimic despre Olanda. Acela a fost momentul în care am decis să fac o listă a celor mai importante muzee (și nu numai) din Amsterdam și să profit de fiecare weekend liber pentru a mai vizita câte un obiectiv turistic.

Apăsați pe săgeata mică de pe hartă (colțul din stânga sus) pentru a vedea numele mai multor muzee din Amsterdam.

Primul muzeu din lista de mai sus pe care m-am decis să îl vizitez a fost Tropenmuseum. Motivul a fost acela că muzeul găzduia o expoziție temporară, Cool Japan, pe care nu voiam să o ratez pentru că m-a atras instant ideea de kawaii (“cute”) fashion, roboți și alte elemente din cultura japoneză.

Ajunsă însă la muzeu, am aflat că expoziția despre Japonia se încheiase cu o săptămână în urma. Pe internet văzusem deja menționată o anumită dată pentru expoziție, însă eram convinsă ca aceea este data de la care expoziția era deschisă pentru vizionare, nicidecum că aceea era singura zi în care expoziția putea fi văzută. Acesta avea să fie singurul aspect negativ legat de muzeu (conținutul neclar afișat pe site-ul lor oficial), alături de faptul că biletul de intrare era valabil numai la data aleasă la momentul cumpărării online. În rest, am numai cuvinte de laudă la adresa Tropenmuseum și vă recomand să îl vizitați dacă aveți vreodată drum pe acolo și dacă vreți să vedeți expoziții ce au drept scop conectarea oamenilor la nivel mondial.

Primul lucru care m-a impresionat când am ajuns acolo a fost clădirea care găzduiește muzeul. Aceasta este un monument istoric impozant cu o arhitectură în stil neo-renascentist. Fațada din cărămidă roșie este un element des întâlnit în Olanda care mie îmi inspiră eleganță, ordine, precizie și confort. Intrarea principală se remarcă prin frontonul triunghiular care mă duce cu gândul la fațadele unor biserici din Florența, iar interiorul mă atrage prin simplitatea creată de atriumul central imens (Lichthal – Sala de lumină) care se distinge totodată prin elemente specifice stilului arhitectural respectiv: coloane, arcade.

Muzeul poate fi considerat de unii mai puțin interesant, însă dacă îi aloci timpul și atenția cuvenite, te va surprinde într-un mod foarte placut și îți va da de gândit. Mie întotdeuna mi-a plăcut să descopăr oameni și poveștile lor de viață. Și nu din curiozitate, ci din dorința de a găsi noi surse de inspirație/motivație sau din admirație.

M-am bucurat că am ales să vizitez muzeul singură pentru că am avut timp suficient pentru a-i vizita fiecare colț și nu m-a zorit nimeni să plecăm mai repede acasă. 🙂 Am petrecut în jur de 3.5 ore acolo, analizând fiecare secțiune în parte și bucurându-mă de câteva momente de liniște, departe de vârtejul tehnologic în care mă învârt zilnic și care îmi mănâncă aiurea mare parte din timp (telefon, rețele de socializare etc.).

SITE WEB

Tropenmuseum.nl

LOCAȚIE

Amsterdam, Olanda;

Adresa: Linnaeusstraat 2, 1092 CK, Amsterdam.

PROGRAM

Muzeul este deschis de marți până duminică între orele 10:00 – 17:00.

BILETE

Tickets.Tropenmuseum.nl

Adult → 16€;

Student → 10€;

Tineri (4-18 ani) → 8€.

?‍?‍?‍?  FAMILY-FRIENDLY

Muzeu potrivit pentru vizite cu copiii. În timpul vizitei, cu ajutorul adulților, cei mici pot dobândi cunoștințe de cultură generală, pot pune încă o “cărămidă” la propriul sistem de valori (învață despre toleranță și acceptarea celor din jur așa cum sunt, chiar dacă există diferențe între oameni/popoare) și pot, de asemenea, participa la atelierele de creație de la Party Shop.

EXPOZIȚII

La momentul la care am vizitat muzeul (toamna lui 2019), expozițiile permanente erau:

• Lucruri care contează (Things that matter)
• Colonialism (Colonialism) – Viața de după sclavie (Afterlives of slavery)

În paralel, muzeul găzduia și două expoziții temporare:

• Povești cu ciocolată amară (Bitter chocolate stories)
• Pelerinaj la Mecca (Longing for Mecca)

EXPOZIȚIE PERMANENTĂ – Lucruri care contează (Things that matter)

Expoziția se concentrează pe câteva dintre problemele sociale actuale și este împărțită pe mai multe secțiuni. Fiecare dintre aceste secțiuni lansează vizitatorilor câte o întrebare, un soi de temă pentru acasă care te face să conștientizezi anumite lucruri care se întâmplă în jurul tău.

• Când te simți acasă? / When do you feel at home?

Din ce în ce mai mulți oameni migrează în zilele noastre dintr-un loc în altul în mare parte din necesitate (căutarea unui trai mai bun, a siguranței, a mai multor oportunități etc.). În acest context, oamenii lasă în urmă mare parte din lucrurile pe care le dețineau și se rezumă doar la câteva care încap într-o valiză. Expoziția prezintă anumite obiecte personale pe care migranții le-au luat cu ei pentru a avea un sentiment de ACASĂ la noua locație.

• Ce spune modul în care te îmbraci despre tine? /What do your clothing say about you?

Îmbrăcămintea reprezintă o declarație solidă cu privire la personalitatea și (uneori) originile unui om. Desigur, de multe ori hainele purtate sunt în ton cu starea de spirit de la momentul respectiv, însă in linii mari îmbrăcămintea denotă felul de a fi al persoanei respective (introvertit/extrovertit etc.) sau regiunea din care provine (de exemplu cei din Africa poartă de multe ori cu mândrie haine imprimate colorat și pot fi distinși cu ușurință când se află în mijlocul unei alte culturi).

• Ce îți trezește amintiri fericite? / What brings back happy memories?

O fotografie sau un cîntec îți pot trezi nostalgii, trimițându-te înapoi în timp într-o perioadă în care viața părea mai liniștită și mai fericită.

• Are de suferit cultura unei națiuni de pe urma schimbărilor climatice? / Is the climate changing your culture?

Când nivelul mării crește, multe teritorii sunt inundate și locuitorii zonelor respective sunt nevoiți să părăsească zona. Însă cum își păstrează aceștia cultura vie dacă țara lor dispare? Expoziția invită vizitatorii să reflecteze asupra schimbărilor climatice, a sustenabilității și a patrimoniului cultural.

• Când îți poți însuși o anumită cultură? / When is culture yours?

Elemente din cultura unei națiuni (simboluri, modă, muzică, dans etc.) sunt adesea furate/împrumutate de membri altor culturi. Problema apare atunci când în spatele acestei însușiri sunt niște interese ce conduc la câștiguri personale sau atunci când nu se arată respect la adresa respectivei culturi. Aceasta este considerată o ofensă la adresa celor de la care elementele au fost “împrumutate”.

• Creezi o viață nouă? / Do you create new life?

În zilele noastre multe cupluri se confruntă cu incapacitatea de a avea copii. Știința medicală a avansat, iar medicii pot veni în ajutorul celor care au nevoie, însa uneori oamenii recurg la diferite ritualuri (de exemplu Fertility Doll în cultura africană), credințe în speranța că vor reuși să devină părinți.

• În ce crezi? / What do you believe in?

Religia este o chestiune de alegere personală care din punctul meu de vedere nu se comentează sau judecă atâta timp cât nu îi faci rău celui de lângă tine (orice ființă vie) sau mediului înconjurător. Din dorința de a da sens vieții, oamenii aleg uneori să împrumute elemente din diverse tradiții spirituale, creând un mix care devine “religia” lor.

• Ce înseamnă limba pentru tine? / What does language mean to you?

În anumite culturi (de exemplu Orientul Mijlociu), limba este cea mai importantă formă de artă. Scrierea lor caligrafică reprezintă un proces extrem de complex pentru cineva venit din altă cultură.

• Pentru ce lupți? / What are you fighting for?

Multe grupuri indigene se luptă pentru a-și recâștiga drepturile. Adesea aceste conflicte au drept cauză pierderea sau distrugerea unor teritorii de către alte popoare/grupuri.

• Cum sărbătorești? / How do you celebrate?

În fiecare zi, undeva în lume, cineva sărbătorește un anumit eveniment. Party shop-ul din muzeu prezintă elemente care sunt folosite la diverse astfel de evenimente. Acesta este și colțul din muzeu în care copiii pot participa la diverse ateliere de creație, pot învăța un dans festiv sau își pot alege cea mai bună ținută de petrecere.

EXPOZIȚIE PERMANENTĂ – Colonialism (Colonialism) – Viața de după sclavie (Afterlives of slavery)

“Tropenmuseum preia inițiativa în decolonizare.” [NRC]

Olandezii au transportat peste 600,000 de oameni din Africa în America de Nord și de Sud. Toți erau lipsiți de libertate și tratați ca niște mărfuri. Opunându-se în continuu înrobirii, aceștia și-au găsit alinarea, printre altele, în muzică și religie.

Am apreciat intenția olandezilor de a înfățisa faptele din trecut legate de colonialism, cu toate că nu este un lucru ușor de acceptat (ca și multe alte lucruri din istorie de altfel). Dar ce-a fost a fost și nu mai poate fi schimbat. Sclavia este parte din istoria comună a Olandei și a coloniilor sale.

Abolirea sclaviei a avut loc în anul 1863 și este cunoscută în Suriname și sub denumirea de Keti Koti/”Ruperea lanțurilor”. Chiar și după abolire, oamenii au fost nevoiți să muncească pe plantații încă 10 ani, fie pentru sume de nimic (în Suriname), ori nefiind plătiți, ci primind la schimb doar o mică parcelă de pământ (în Insulele Caraibe). Abia după 10 ani au fost lăsați să părăsească plantațiile. În schimb, proprietarii de plantații primeau din partea statului compensații financiare pentru “pierderile” suferite.

Asia de sud-est (Southeast Asia)

Imperiul olandez a pus stăpânire pe multe teritorii în mod forțat sau prin trădare (Indonezia, Suriname și o parte din Antile). Un exemplu îl constituie controlul comerțului cu mirodenii scumpe – cuișoare, nucșoara etc. – în Indonezia în ~1660 de către VOC (Verenigde Oost-Indische Compagnie/Dutch East India Company). Obiecte reprezentative pentru acea zonă care au fost fie donate, furate sau cumpărate, se află astăzi expuse în cadrul muzeului.

Indonezia – povești de viață din vremea colonialismului

În timpul stăpânirii olandeze, Indonezia purta numele de Indiile de Est Olandeze (Dutch East Indies). O parte esențială a regimului colonial l-a constituit educarea populației dominate, bazându-se pe ideea că civilizația vestică este superioară.

Tot în cadrul muzeului, câteva figuri de ceară create perfect înfățișează personaje din timpul politicii coloniale. Fiecare are o poveste de viață proprie ce te transpune parcă în acele vremuri.

New Guinea

Olanda Noua Guinee se referă la regiunea Papua din Indonezia care a fost sub ocupația Regatului Țărilor de Jos între 1949-1962, până în 1949 aparținând de colonia Indiile Orientale Olandeze (ceea ce este astăzi Indonesia). Colecția Noua Guinee din cadrul muzeului conține multe obiecte de valoare. Ele sunt organizate în 3 categorii: Strămoșii și Spiritele, Ritmul Naturii și Casa Oamenilor. Exploratorii ajunși în acea zonă aduceau cu ei înapoi în Europa plante, animale, roci și alte obiecte cu scopul de a le cerceta.

EXPOZIȚIE TEMPORARĂ – Povești cu ciocolată amară (Bitter chocolate stories)

Expoziția aduce în fața publicului 6 destine ale unor copii care lucrează pe plantațiile de cacao din Ghana și Coasta de Fildeș, țările care produc 60% din cacao la nivel mondial. Sunt în total peste 2 milioane de copii care lucrează zi de zi pe plantații, în condiții extrem de grele. În timp ce ei își ratează copilăria/adoleșcența, alții își încântă simțurile cu desertul universal iubit, ciocolata.

Cacaobarometer 2015

Producție de cacao:

• 40% Coasta de Fildeș
• 21% Ghana
• 13% restul Africii
• 9% Indonezia
• 5% Brazilia
• 5% Ecuador

Consum de cacao:

• 53% Europa
• 23% Statele Unite ale Americii
• 9% restul Americilor
• 5% Japonia
• 4% Africa
• 2% Australia
• 2% China

Din cele 2 milioane de copii, doar 6% lucrează în condiții legale (munci ușoare începând cu vârsta de 13 ani și muncă normală începând cu vârsta de 15 ani în Ghana și 16 ani în Coasta de Fildeș). Restul de copii fac munci care sunt ilegale pentru vârsta lor: manevrează obiecte ascuțite precum macete, cară greutăți mari pe cap, împrăștie pesticide, inhalează fum când terenul este ars pentru a fi pregătit pentru agricultură. Aproape jumătate dintre acești copii au vârste cuprinse între 5 și 11 ani.